Spune "NU" fumatului in imagini

Spune "NU" fumatului

Pe data de 31 mai, in Parcul Cismigiu a fost organizat un concurs de graffitti de catre campania "Help- o viata fara tutun". La concurs au participat tineri din liceele din Bucuresti. Printre rasete si sunete de muzica, liceenii si-au demonstrat talentul artistic, colorand panourile pregatite pentru concurs.
Oamenii prezenti in parc s-au aratat interesati de campanie si au cerut informatii de la organizatori sau au admirat creatiile liceenilor.

Pentru micii-piticii

Cu vreo 4-5 zile inainte de 1 iunie, in Cismigiu s-a organizat un mini-targ de dulciuri si jucarii pentru cei mici. Si bineinteles ca n-au lipsit clientii, care alergau de la o taraba la alta pentru ca vroiau "si asta, si asta, si asta...mami, vreau si eu...".

3 iunie - o zi pentru nemurire

Parcul reprezinta o oaza de liniste si relaxare in viata agitata si stresanta cum este cea din Bucuresti. Aici, uiti de griji, uiti de probleme...
Cismigiu - locul de intalnire a indragostitilor, locul unde iti poti plimba prietena dandu-i impresia ca esti romantic si ca iubesti natura, locul unde te plimbi de mana cu partenerul si te gandesti linistit cum au zburat anii, lasand urme fine in par, pe fata si pe maini...
Cismigiu, locul unde intalnirile mici pot deveni evenimente mari: poti sa-ti faci noi prieteni, poti sa-ti cunosti iubitul(a), poti sa faci o declaratie de dragoste, poti primi sau oferi vesti importante sau poti face o cerere in casatorie.
Eu si prietenul meu ne inscriem la ultima categorie de azi inainte.

Sporturi practicate in parc

De cand s-a dat voie sa se calce pe iarba, parcul e locul ideal pentru practicarea diferitelor sporturi: volei, badminton, jogging, mersul cu rolele sau bicicleta.
Ce imi place e faptul ca sunt tineri care fac jogging, iar lumea din jur nu se uita urat sau ciudat la ei. Oamenii sunt mai "open-minded"(ca sa folosesc un termen englez)in capitala, iar sportul chiar inseamna ceva pentru practicanti.
Nu acelasi lucru as putea spune despre parcurile din orasul meu natal (in general, orasele de dimensiuni mici si mai conservatoare), unde o persoana care face jogging e vazuta ca un martian.
Sporturile enumerate mai sus sunt practicate in genere de tineri. Oamenii mai in varsta prefera sahul, tablele sau remmy. Ei sunt si cei pe care ii vezi constant in zona amenajata special (uneori pana seara tarziu).
Ce n-am vazut sa se practice in Cismigiu, dar stiu ca se practica in alte parcuri din Bucuresti ( sau tara) sunt sporturi precum scounting, karate si yoga (sau tehnici de relaxare).

Cina pe lac

Parcul, cu marea sa suprafata, este gazda pentru mici afaceri: restaurante, terase, magazine care vand dulciuri si bauturi racoritoare.
Restaurantul de pe lac mi se pare cel mai frumos. Construit in trepte, el are peretii exteriori din sticla si ai impresia ca iei cina pe o barca in mijlocul lacului.Impresia este cu atat mai puternica cu cat pe lac chiar sunt barcute care plutesc alene in timp ce vreun copil "se zgaieste si arata limba" la cei din interiorul restaurantului.

Cismigiul si necuvantatoarele

Scurt istoric al Parcului Cismigiu

"Grădina Cişmigiu este cea mai veche grădină publică din Bucureşti. Este aşezată în centrul oraşului, are o suprafaţă de circa 16 hectare şi este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta şi bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Ştirbei Vodă.

În 1779, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cişmele în Bucureşti. Prima cişmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Ştirbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecţie în mijlocul oraşului. În vecinătatea acestei cişmele şi-a ridicat o reşedinţă Dumitru Siulgi-basa, şeful lucrărilor peste cişmelele oraşului, numit şi "marele cişmigiu". El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguţătorul" dispare din toponimie şi apare acela al "Cişmigiului". Oraşul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundaţiilor aproape anuale care umflau lacul Cişmigiu (nivelul său creştea până la Cercul Militar de astăzi).

În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălţii şi transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, şi însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer.

După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Ştirbei, hotărăşte să se sape un heleşteu şi un canal de legătură cu Dâmboviţa. Cel mai important an pentru transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de "canapele" (laviţe) fără rezemătoare, din lemn de stejar şi lungi de un stânjen.

Lucrările de înfrumuseţare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut şi inaugurarea oficială a grădinii Cişmigiu. În 1856, o parte a lacului a secat datorită pantofarilor dimprejur ce aruncaseră aici resturile de materiale specifice meseriei lor.

În iarna anului 1883, lacul din grădină a îngheţat şi s-au organizat concursuri pe gheaţă. Primăria oraşului a cumpărat un teren din fosta grădină a familei Creţulescu, mărind astfel suprafaţa grădinii Cişmigiu cu 15.000 de metri pătraţi. Au fost aduse lebede şi pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a amenajat o rotondă, unde au fost expuse busturile marilor scriitori: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri.

Pe o altă alee se găseşte monumentul de marmură pentru cinstirea soldaţilor francezi din primul război mondial[1]. Alte monumente ale grădinii: bustul Maica Smara, Gheorghe Panu, Izvorul Sissi Stefanidi."
Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Ci%C8%99migiu