Andreea

Andreea trece cam de 4-5 ori pe luna prin Cismigiu. De ce vine in Cismigiu? "Pai ca sa ma plimb pentru ca privelistea e superba...merg sa vad lebedele si ratustele sau cand sunt diferite targuri (ultima oara a fost cu obiecte populare, oale, haine si tuica )" Sau pur si simplu cand are treaba in zona si trece prin Cismigiu: "e acelasi drum, doar ca e aer mai curat si vad verdeata". Plus ca "e mai placut prin parc decat pe langa, alaturi de masini si toate cele".
Andreei ii plac foarte mult targurile organizate in Cismigiu. A participat deja la doua (targul florilor si targul de produse populare). Atunci ii place sa se plimbe printre tarabe, sa observe marfa expusa si chiar sa cumpere cand gaseste ceva pe placul ei. Despre lumea care vine la astfel de targuri, Andreea spune:" pai sunt oamenii curiosi, vor sa vada produsele. Le cumpara ca sa dea cadouri. Altii doar se uita... Vanzatorii sunt grijulii, sa iti arate, sa explice. Daca ai intrebari, iti raspund."
Un eveniment care o leaga pe Andreea de Cismigiu a avut loc cu ocazia Saptamanii Voluntariatului:" am fost cu echipa de la YFJ (unde lucrez ca voluntara) si am dat baloane la copii si le explicam batraneilor cu ce ne ocupam. Noi eram toti cu tricouri galbene si aveam curcubeul mesager, toate panzele de la penitenciare cusute impreuna...si fluturam curcubeul si strigam. Ne-am plimbat asa, oamenii se uitau curiosi la noi si ne mai opream sa le explicam ce e cu noi. Eram cu o echipa de filmare de la TVR, care faceau reportaj cu noi; copilasii veneau langa noi si se uitau la baloane, iar noi, oameni buni, le dadeam si lor."
O alta experienta inedita traita de Andreea a fost cand i s-a facut un portret de catre "Mihai, un baiat slabut, blond, cu parul pana la umeri, poate putin mai scurt...Facea asta ca sa se intretina." De altfel, acesti artisti ambulanti pot fi vazuti des in weekend prin Cismigiu.
Cu exceptia acestor evenimente, Andreea merge cu grupul de prietene intr-un loc special al lor, pe iarba, cu vedere spre lac." Treceau oameni in spatele nostru. Mai venea cate un catelus pe la noi, dar nu ne ascundeam...adica nu cautam un loc ferit de ochii lumii." De ce era special locul? "Pur si simplu era frumos ca ne intindeam pe iarba", timpul scurgandu-se uneori cu "vorbarie, barfe, povesti din tinerete", alteori cu invatat.
Ce ii place Andreei la Cismigiu? "Florile. Sunt multe, multe si colorate. Imi mai place faptul ca are multe alei cu denumiri simpatice. Apa si lebedele. Nu prea imi place ca nu are destule banci. Daca sunt banci, nu sunt curate."
Cat despre lumea care se plimba prin parc, Andreea sustine ca se imparte in doua categorii: copii si batrani, care pot fi vazuti cel mai des. "Apoi tinerii care se plimba ca nu au ore si adultii muncitori...sambata si duminica."

Important! Acest text reprezinta reproducerea parerii persoanelor intervievate si nu ilustreaza parerea autorului acestui blog.